- Retail therapy îți oferă satisfacție, dar poate deveni o capcană financiară.
- Dacă simți vinovăție după orele de shopping, acesta e un semn de dezechilibru.
- Reflecția și autocontrolul te ajută să eviți cumpărăturile impulsive.
- Cumpărăturile declanșează dopamină, iar marketingul online are rol de a te influența.
- Marketingul online folosește psihologia pentru a-ți crește dorința de a cheltui.
Atunci când cumperi ceva nou te simți mai fericit. E normal, creierul tău eliberează dopamină, hormonul plăcerii. Dar ce se întâmplă când acest obicei devine un mecanism de compensare?
Advertisment
Specialiștii spun că dacă după shopping simți vinovăție, cumpărăturile nu mai sunt despre bucurie, ci despre evitarea unor probleme mai profunde. Cât te ajută, de fapt, retail therapy?
De ce cumpărăturile ne fac să ne simțim bine pe moment, dar uneori ne lasă cu vinovăție sau anxietate?
Ana-Maria Ambrosă, psiholog: „Atunci când achiziționăm un obiect dorit, creierul eliberează dopamină, acel neurotransmitator al plăcerii și motivației. Lucru care îți generează o stare de euforie temporară, similară și cu alte tipuri de recompense, cum ar fi validarea socială, sau a mânca ceva care îți place foarte mult.
Ajánlott
Cumpărăturile impulsive sunt adesea o strategie de coping pentru emoțiile negative, trecut, stresul, plictiseala, tristețea. Procesul acesta de achiziție a unor obiecte oferă un sentiment de control și apartenență, însă nu rezolvă cauza emoțională.
În momentul în care achiziția intră în conflict cu valorile sau obiectivele personale, cum ar fi dorința de a economisi bani, apare și un disconfort psihologic. Și aceasta este o formă de disonanță cognitivă în care mintea încearcă să reconcilieze acțiunea, adică cheltuiala, cu convingerile contradictorii.
Și aici este vorba despre responsabilitatea financiară. Într-adevăr apare și culpabilitatea. După ce efectul de dopamină dispare, creierul poate activa cortexul prefrontal, care este responsabil cu luarea deciziilor și analiza logică. Dacă perceptăm că am făcut o alegere nesănătoasă, pot apărea remușcări și anxietate legate de impactul financiar al achiziției”.
Cum poți evita cumpărăturile impulsive și să ai un control mai bun asupra emoțiilor?
Ana-Maria Ambrosă, psiholog: „În primul rând, practicarea conștientizării emoționale, adică să identificăm emoțiile din spatele dorinței de a cumpăra. Îți adresezi întrebarea: ce simți acum, acest obiect rezolvă cu adevărat problema emoțională, sau doar maschează disconfortul?
O altă regulă este să ții obiectul în coș, în online, măcar 24 de ore, pentru că este o strategie care ajută la reducerea impulsivității și la angajarea cortexului prefrontal în luarea deciziilor. Practic, îți setezi niște limite financiare conștiente, stabilești un buget clar pentru cumpărăturile mai putin importante și folosești conturi separate pentru economii și cheltuieli pentru a preveni deciziile emoționale.
Recomand înlocuirea cumpărăturilor și cu alte mecanisme de recompensă și să iei și multă acțiune, adică poți să reduci stresul, să găsești alternative non-materiale care să-ți genereze plăcere, cum ar fi expediții fizice, hobby-uri.
E bine să te întrebi dacă obiectul pe care tu vrei să-l cumperi îți va mai folosi și peste șase luni de zile”.