- Trump a provocat o undă de șoc în Europa când a refuzat să excludă folosirea forței militare pentru a anexa cea mai mare insulă din lume.
- Întrebat dacă a vorbit cu viitorul președinte al SUA, Egede a răspuns „nu, dar suntem pregătiți să vorbim”.
- În ceea ce privește forma pe care ar putea-o lua în viitor relația dintre Danemarca și Groenlanda, Egede a sugerat că Groenlanda dorește să fie la conducere.
Prim-ministrul Groenlandei, Múte B. Egede, a respins speculațiile potrivit cărora insula ar putea fi pusă la bătaie, după ce fixația reînnoită a președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, de a o achiziționa a stârnit săptămâna aceasta o furtună politică, scrie POLITICO.
„Nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim americani. Vrem să fim groenlandezi”, a declarat el reporterilor vineri, după o lungă întâlnire la Copenhaga cu liderii comunității daneze.
Săptămâna aceasta, Trump a provocat o undă de șoc în Europa când a refuzat să excludă folosirea forței militare pentru a anexa cea mai mare insulă din lume, un teritoriu autonom cu 57.000 de locuitori care face parte din Regatul Danemarcei.
Întrebat dacă a vorbit cu viitorul președinte al SUA, Egede a răspuns „nu, dar suntem pregătiți să vorbim”, reluând declarația de joi a prim-ministrului danez Mette Frederiksen, care a afirmat că a cerut să discute cu Trump.
În ceea ce privește forma pe care ar putea-o lua în viitor relația dintre Danemarca și Groenlanda, Egede a sugerat că Groenlanda dorește să fie la conducere: „Sunt mai multe lucruri care ne unesc, dar dorința de a fi stăpânul propriei case este de înțeles pentru toată lumea din lume”.
„Când trebuie să vorbesc cu liderul unei alte țări, trebuie să fiu împreună cu ambasadorul danez. Sunt lucruri ca acestea în care dorim să avem propria noastră voce. Cred că acest lucru este legitim, atunci când cineva dorește să își construiască țara pe aceste valori”, a spus Egede.
Frederiksen, la rândul său, a subliniat necesitatea de a sta împreună pentru a avea un loc la masa globală, pentru a face față celor trei presiuni asupra Arcticii din partea SUA, Chinei și Rusiei.
„Ceea ce contează cel mai mult acum este să obținem mai mult spațiu de manevră în politica externă. Este ceva la care ne uităm”, a spus ea.