- Sancțiunile pot bloca investigațiile privind crime de război.
- Funcționarea CPI ar putea fi afectată de restricții financiare și logistice.
- Analiștii consideră că justiția internațională se află într-un moment critic.
Administrația Trump a anunțat sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) ca răspuns la investigația instanței asupra războiului dus de Israel în Gaza scrie France 24. Experții spun că acestea ar afecta în mod fundamental funcționarea instituției, cu grave repercursiuni asupra justiției internaționale.
Ce efect au sancțiunile
Sancțiunile impuse Curții Penale Internaționale (CPI) ridică semne de întrebare asupra viitorului justiției internaționale. Măsurile includ restricții financiare și interdicții de călătorie, ceea ce ar putea îngreuna semnificativ activitatea instanței.
CPI este responsabilă pentru investigarea crimelor de război, a genocidului și a crimelor împotriva umanității. Printre dosarele aflate în lucru se numără conflictele din Palestina, Afganistan, Ucraina și Sudan. Experții avertizează că sancțiunile riscă să încetinească sau chiar să blocheze aceste anchete.
James Patrick Sexton, cercetător la Universitatea din Amsterdam, subliniază că „investigațiile în curs vor fi afectate, indiferent dacă SUA sunt vizate direct sau nu”.
Cum este afectată funcționarea CPI în mod concret
Sancțiunile au implicații directe asupra modului în care CPI își desfășoară activitatea. Printre cele mai mari provocări se numără: restricții financiare, problemele logistice, dar și impactul tehnologic.
Astfel, băncile internaționale ar putea refuza colaborarea cu CPI, temându-se de represalii economice și dat fiind faptul că angajații instanței au fost deja plătiți în avans, se anticipează dificultăți în accesarea fondurilor. În același timp, interdicțiile de călătorie pot îngreuna colectarea de probe și interacțiunea cu martorii, iar procurorii care au cetățenie americană ar putea avea dificultăți în exercitarea funcției.
Nu în ultimul rând, companii mari precum Microsoft ar putea decide să nu mai furnizeze servicii IT instanței, afectând securitatea și stocarea probelor.
„Organizațiile și companiile ar putea evita orice colaborare cu CPI, considerând-o prea riscantă,” spune Sexton.
Cum reacționează comunitatea internațională
Decizia de a sancționa CPI a stârnit reacții puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a experților în justiție internațională. Amnesty International a condamnat măsurile, afirmând că acestea „subminează decenii de eforturi pentru a asigura justiția globală”.
Mai multe guverne europene au exprimat îngrijorări, însă reacțiile sunt prudente. „Statele aliate ale SUA sunt precaute în a critica măsurile adoptate”, explică Thijs Bouwknegt de la Institutul Neerlandez pentru Documentarea Războiului.
Totodată, CPI are opțiuni limitate pentru a răspunde sancțiunilor. Deși legislația sa permite acțiuni împotriva celor care obstrucționează activitatea instanței, aplicarea unor astfel de măsuri ar putea escalada conflictul diplomatic.
Cum arată viitorul justiției internaționale
Analiștii consideră că sancțiunile reprezintă o provocare majoră pentru CPI și pentru justiția globală în ansamblu. Într-un moment în care instanța se confruntă deja cu probleme legate de credibilitate și implementarea mandatelor de arestare, aceste restricții ar putea slăbi și mai mult mecanismele internaționale de justiție.
„Acesta este un moment de cumpănă pentru CPI. Dacă instanța nu găsește soluții pentru a depăși acest impas, întreaga sa activitate ar putea fi subminată”, avertizează Sexton.
Sancțiunile riscă, de asemenea, să descurajeze victimele crimelor de război să depună mărturie și să îngreuneze colectarea de probe. Pe termen lung, slăbirea CPI ar putea da un semnal periculos liderilor acuzați de crime împotriva umanității, consolidând tendințele de impunitate la nivel global.
Pentru moment, rămâne de văzut dacă instanța va putea naviga această criză și dacă comunitatea internațională va interveni pentru a sprijini activitatea CPI.