- Președintele Trump a slăbit sprijinul pentru Ucraina, considerând „nerealistă” recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia și blocând aderarea Ucrainei la NATO.
- Relațiile din cadrul NATO sunt tensionate, după ce Trump a sugerat că ar putea folosi forța pentru a obține Groenlanda de la Danemarca, un stat aliat.
- Liderii europeni prezenți la Conferința de Securitate de la München caută asigurări privind angajamentul SUA față de NATO, însă Trump pare decis să redefinească rolul Americii în lume.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și aproximativ 60 de lideri și factori de decizie din întreaga lume se întâlnesc în următoarele trei zile la Conferința de Securitate de la München (MSC). Potrivit unui oficial occidental cu experiență, „este cea mai periculoasă și contestată perioadă” pe care a cunoscut-o în cariera sa, scrie BBC.
În urmă cu trei ani, invazia Rusiei în Ucraina a fost condamnată de o mare parte a lumii, iar statele NATO și UE au format un front comun pentru a sprijini Kievul. Însă această unitate pare acum zdruncinată.
Președintele SUA, Donald Trump, a slăbit poziția Ucrainei, afirmând prin secretarul apărării Pete Hegseth că este „nerealist” ca Ucraina să își recupereze teritoriile ocupate de Rusia din 2014. Mai mult, administrația americană a exclus perspectiva aderării Ucrainei la NATO și a respins ideea trimiterii de trupe pentru apărarea granițelor ucrainene.
Tensiunile au crescut și mai mult după o convorbire telefonică de 90 de minute între Trump și președintele rus Vladimir Putin, marcând sfârșitul izolării diplomatice impuse Moscovei de Occident în ultimii trei ani.
Aceste schimbări au creat fisuri serioase în alianța NATO. Statele europene au susținut până acum că presiunea militară și economică asupra Rusiei trebuie menținută până când Moscova acceptă condiții de pace favorabile Ucrainei. Însă Washingtonul pare acum să favorizeze o încetare rapidă a războiului, chiar cu prețul unor concesii teritoriale către Rusia.
Tensiuni între aliați: SUA amenință Danemarca
Pe lângă diferențele de viziune asupra Ucrainei, relațiile dintre aliații NATO sunt tensionate și de alte declarații ale președintelui Trump. Recent, liderul de la Casa Albă a exprimat dorința de a „cumpăra” Groenlanda, teritoriu autonom care aparține Danemarcei. Refuzul premierului danez Mette Frederiksen a fost urmat de o convorbire telefonică „horror”, în care Trump nu a exclus posibilitatea de a recurge la forță pentru a obține insula.
Ideea că un stat NATO ar putea amenința teritorial un alt stat membru este fără precedent și a provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni. Lord Kim Darroch, fost consilier de securitate națională al Marii Britanii, avertizează: „Chiar dacă nu se va ajunge la acțiuni concrete, acest episod a slăbit încrederea în NATO și a transmis Moscovei și Beijingului mesajul că ar avea mână liberă în Ucraina și Taiwan”.
În zilele următoare, liderii europeni vor căuta asigurări din partea Washingtonului că SUA rămâne angajată în apărarea aliaților săi. Totuși, Trump pare hotărât să redefinească rolul Americii în lume, iar deschiderea sa către concesii față de Rusia și amenințările la adresa unor aliați sugerează că nu este dispus să dea curs nemulțumirilor din Europa.