- Alexander Lukașenko a câștigat un al șaptelea mandat prezidențial în Belarus cu 87,6% din voturi, într-un scrutin criticat ca fiind o „farsă” de opoziția în exil și organizațiile internaționale.
- Opoziția și Uniunea Europeană au condamnat procesul electoral, iar Lukașenko a recunoscut suprimarea protestelor din 2020 și excluderea opozanților din locurile de muncă.
- Președintele Belarusului continuă să colaboreze strâns cu Rusia, adăugând că nu regretă sprijinul acordat invaziei Ucrainei și intenționează să primească rachete balistice rusești pe teritoriul bielorus.
Alexander Lukașenko a fost reales Președinte al Belarusului pentru al șaptelea mandat, obținând 87,6% din voturi, conform unui sondaj oficial la ieșirea de la urne. Opoziția în exil a condamnat scrutinul, numindu-l o „farsă”, având în vedere că în Belarus nu există o opoziție reală și că Lukașenko a condus autoritar țara din 1994. De-a lungul celui de-al șaselea mandat, președintele a suprimat complet orice disidență, în special după protestele masive din 2020, scrie Le Figaro.
Uniunea Europeană și organizațiile de apărare a drepturilor omului au criticat și ele alegerea, iar Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că Lukașenko nu are „nicio legitimitate”. În timpul unui interviu, Lukașenko a recunoscut că participanții la protestele din 2020 au fost excluși din unele locuri de muncă, adăugând că aceștia pot cere grațiere dacă recunosc că au greșit.
În Belarus, doar patru candidați aleși de Guvern au fost prezentați ca opțiuni. După protestele din 2020, Președintele a consolidat puterea prin arestări, violențe și încarcerări, iar peste 300.000 de bieloruși au fugit din țară din motive politice. La Varșovia, aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat pentru a protesta împotriva realegerii sale, fiind susținuți de Svetlana Tikhanovskaïa, fostă candidată la prezidențiale.
Lukașenko s-a apropiat de Vladimir Putin și a permis ca trupele rusești să folosească teritoriul bielorus pentru invadarea Ucrainei în 2022. Acest sprijin acordat Rusiei a dus la amplificarea sancțiunilor internaționale asupra Belarusului. Acesta a declarat că nu regretă nimic din acțiunile sale și că vrea să primească pe teritoriul bielorus rachete balistice rusești. Organizațiile pentru drepturile omului estimează că în Belarus există încă peste 1.200 de prizonieri politici.